L'alarmisti di u terrenu cum'è Barbara Baarsma, prufessore d'ecunumia è direttore di Rabobank Amsterdam, sustenenu chì u terrenu olandese viaghja male. U Cunsigliu di l'Ambiente piglia dinò sta visione. Chiunque scava un pocu più in fondu ghjunghje à una conclusione assai diversa, sustene u ghjurnalistu di scienza Joost van Kasteren è u documentalistu Hidde Boersma.
U terrenu olandese hè attaccatu. Questa primavera, u Cunsigliu per l'Ambiente (RLI) hà publicatu u raportu "U terrenu rializatu", in u quale hà avvistatu chì a qualità di u terrenu olandese ùn viaghja micca bè, in parte per via di l'usu eccessivu in l'agricultura. Hà generatu tituli di i media cum'è "Cattiva qualità di u tarrenu in i Paesi Bassi stalla in u modu di rializà i scopi climatichi" in de Volkskrant, è "Cunsiglii: più azzione hè necessaria per migliurà a qualità di u tarrenu", à u NIS.
U presidente di Rabobank, Barbara Baarsma, hè ancu intervenutu in un intervista in Trouw. Ella hà dichjaratu chì u statu di u tarrenu era "poveru" è hà sustinutu chì l'alta pressione annantu à u tarrenu riduce u valore nutrizionale di i nostri alimenti, dichjarazione ch'ella difende ancu in u so recente libru "U Paradisu Alimentare". L'opinioni di u RLI è di Baarsma ripresentanu e storie chì l'urganisazione ecologiste anu cuntatu dapoi un bellu pezzu: dichjarendu chì l'agricultura intensiva distrugge u terrenu, cercanu di distrughje u sistema agriculu in i Paesi Bassi.
L'opinioni di u RLI è di Baarsma ripresentanu e storie chì l'urganisazione ambientale cuntanu dapoi qualchì tempu
Ma hè vera? Per cumincià cù l'ultimu: u valore nutrizionale. U cummentariu di Baarsma nantu à a diminuzione di i valori nutritivi pò esse tracciatu direttamente à u raportu RLI: ci hè un graficu cù numeri spaventosi: l'espinacchi cuntene solu un terzu di a vitamina C paragunatu à u 1985, a quantità di magnesiu in patate si sarebbe dimezzata da tandu. Ma quelli chì cercanu a fonte in u listinu di riferenza scupreranu u situ web Herbalvitality.info,un venditore di supplementi dietetichi. U graficu hè quì senza alcuna giustificazione scientifica. Hè preoccupante chì u RLI utilizza questu cum'è fonte.
Chiunque in realtà si affonda in a letteratura scientifica vedrà chì e cose sò diverse. U scientistu canadianu Robin Marles hà raccoltu tutti i dati dispunibili per u Journal of Composizione è Analisi Alimentare in u 2017, prima di tuttu mostrendu chì poche ricerche affidabili sò state fatte, ma chì i dati dispunibuli mostranu chì ùn ci hè guasi nisuna differenza trà vechji è novi culturi. U cuntenutu di frutti è ligumi si distingue assai di più da u clima di un annu datu, per casu, o per l'usu di altre varietà, cà da un terrenu deterioratu. S'ellu ci hè dighjà una differenza, allora ci hè l'effettu di diluzione: i culturi più recenti crescenu cusì veloce chì u raportu di carboidrati per vitamine è minerali cambia. Una volta di più ùn hà nunda à chì vede cù a qualità di u terrenu.
Dopu ci hè u quadru più grande: a qualità generale di u terrenu. U raportu di u RLI s'appoghja assai nantu à u travagliu di l'Istitutu Louis Bolk, una urganizazione antroposofica chì hà difesu apertamente l'agricultura biulogica senza fertilizanti. Se guardate più largamente, vedrete ancu chì a storia hè più sfumata. U travagliu da, per esempiu, Jan Adriaan Reijneveld di u WUR mostra chì u cuntenutu di materia urganica, un impurtante indicatore di fertilità, in i Paesi Bassi in generale ùn si deteriora, ma hè stabile. U travagliu da u Unione europea e lu United Nations dà ancu à u tarrenu olandese boni risultati: ci hè poca erusione è degradazione. Prublemi veri si ponenu in u cuntinente africanu, induve i paisani agricultori ùn anu micca i mezi di restituisce nutrienti à u tarrenu dopu a cugliera, in forma di letame (artificiale) o di residui di colture, è l'agricultura diventa cusì una spezia di custruzzione predatoria. E zone secche in u Mediterraniu è i campi troppu pascuti di u Kazakhstan è di l'Australia sò ancu problematichi.
U cuntenutu di materia organica in i Paesi Bassi in generale ùn diminuisce ma hè stabile
Per quelli chì visitanu un agricultore olandese, nunda di questu hè una sorpresa. Benintesa, ùn significa micca chì nunda pò esse miglioratu. A compattazione di u tarrenu, da macchine troppu pesanti, hè un prublema. L'agricultori cercanu di prevene questu aduprendu macchine menu spessu in terra. Inoltre, macchine più leggere, à volte ancu senza pilotu, sò in sviluppu. U cusì chjamatu microbioma, tutta a piccula vita in terra, hà ancu l'attenzione. per salvà a vita in a terra. Pruvanu ancu cù u travagliu di u travagliu senza inversione, una manera di cultivà è induve l'aratura ùn hè micca aduprata, per chì a vita in u terrenu ferma sana. Gran parte di sta cunniscenza hè nova, ma hè implementata cun amore.
Dichjarazioni dure chì a qualità di u terrenu in Paesi Bassi hè scarsa cuntribuiscenu à a polarisazione in u dibattitu agriculu. Mette u sistema agriculu cunvenziunale cum'è male, è l'alternative dinò. In a so intervista Trouw, Baarsma parla di l'iniziativa 'Sottu à u Livellu Terra',una cullaburazione di, frà altri, l'IUCN (chì elabureghja a lista rossa), a Fundazione Butterfly è l'eculugisti di u NIOO-KNAW, chì cambieranu a marea per un pezzu. Implica chì l'agricultori ùn sò micca capaci di gestisce a so terra da solu, ma chì l'organizazioni di a natura a faranu per elli. Chì suscita risentimentu. Se vulemu rende u territoriu olandese è l'agricultura in generale più sustenibili, duvemu fà la inseme, nantu à a basa di una scienza onesta è sana.