Trasformate in 'merda', residui di materia prima chì nimu ùn sa aduprà, in un fertilizante "più cà ottimali" per i nostri campi. Questa hè a penosa missione fatta da a cumpagnia spagnola Fertinagro Biotech. «Tuttu ciò chì nimu ùn pò prufittà ci hè mandatu, in particulare rifiuti chì nimu altru pò riutilizà, èduvemu circà u so valore cum'è fertilizante. Ci hè chjamatu assai prughjetti europei per piglià a merda, perchè in l'ecunumia circulare tuttu deve esse bè chjosu è noi, à a fine, finisceremu per piglià 80% di u materiale ", dice Ignasi Salaet, direttore aghjuntu di R & D & I.
Fertinagro participeghja attualmente à cinque prughjetti europei "tutti ligati à l'ecunumia circulare è a valorizazione" di prudutti cum'è rifiuti di cereali, patate, pumati ... università, centri di ricerca è imprese trasformanu questi sottoprodotti per generà sostanze chì ponu piglià vantaghju di l'industria alimentaria o cusmetica,frà altri. "Ma ciò chì si ponu estrà da stu tipu di materia prima raprisenta 15-20%, è ci hè 80% di u materiale chì hè sempre quì è circhemu cumu trasfurmallu in un fertilizante »,Pensendu sempre à cumu pò prufittà l'ultimu agricultore, Salaet spiega à INNOVATORI.
E questu scopu hè più cà radicatu in a so filusufia cummerciale, perchè Fertinagro Biotech, di u gruppu turoleanu Tervalis, hè una sucietà fundata da agricultori è i so sviluppi anu sempre in mente a funziunalità di u pruduttu, vale à dì, "cumu aiutanu à u agricultore finale, cumu ghjunghje à u massimu efficienza in u so usu,cumu gestisce aduprà menu pruduttu per ottene i listessi risultati o megliu ».
In i so inizii, era una sucietà dedicata à a cummercializazione di letame, ma cù l'anni hà fattu u saltu à fertilizazione chimica. È questu ramu, spiega Salaet, hè un mondu di merchenzie in u settore, postu chì andate in cuncurrenza mundiale è, in fine, "site à a misericordia di l'altri perchè u prezzu di a materia prima ùn hè micca marcatu da voi". Da quì u bisognu creà una zona di R&D forte,chì hà dighjà 37 brevetti naziunali è internaziunali quandu generendu prudutti ad hoc per u settore agriculu. "Duvendu cumprà e materie prime da pruduce, u solu spaziu per l'innuvazione hè di migliurà l'efficienza" di u fertilizante chimicu.
"A sfida hè di cuntinuà à sviluppà prudutti chì l'agricultori cunsideranu ottimali, perchè ùn hè micca listessa applicà o gestisce 500 kg di fertilizzante chì 50 kg, nè lascia a stessa impronta" in l'ambiente è questu hè ciò chì sta sucietà aragonesa persegue in u so Laboratorii di R&D. In fattu, Salaet crede chì u benefiziu di Fertinagro hè in R&D perchè «U nostru core ferma per creà prudutti più efficienti per ùn dipende micca da u mercatu glubale ".
È cumu uttene sti prudutti efficienti per l'agricultore? A risposta hè in ciò chì avà tutti sapemu cum'è "ecunumia circulare", chì hà implementatu sta sucietà Turolense dapoi a so creazione, prima chì stu cuncettu era in tendenza. "Ùn simu micca pruduttori di chimichi, cusì avemu sempre pruvatu à circà e fonti di materia prima chì pudessinu agisce cum'è fertilizante è chì, finu à tandu, ùn avianu micca un usu". In breve, riescenu à valurizà una materia prima "aumentendu a so efficienza cum'è fertilizante, ma invece di aduprà una chimica prodotta per sintesi, aduprà una materia prima particulare, cum'è una purea ".
Salaet sottolinee, à questu puntu, u prugettu Fertimanure,un sistema sviluppatu, è brevettatu, per migliurà e caratteristiche fisicu-chimiche è biologiche di u puree trasfurmendulu in un fertilizante equilibratu fattu à misura chì pò esse applicatu da fertirrigazione è chì permette di mudificà e so pruprietà in tempu reale secondu u tarrenu, a cultura è u so stadiu di sviluppu.
Un altru di i so brevetti si concentra nantu à u sviluppu di una tecnulugia di fertilizante di stimolazione microbiana chì aumenta a fissazione biologica di l'azotu ambientale in u terrenu. Grazie à a so tecnulugia, sta nova cumpusizione di fertilizante include dati essenziali per fissà l'azotu. In particulare, spiega, stu brevettu face parte di una grande famiglia di sviluppi chì hà per scopu di migliurà l'efficienza di fertilizzanti azotati riducendu e perdite di azotu in u terrenu per riduce e dosi richieste da a cultura.