A salute di u terrenu ghjoca un rollu chjave in a prevenzione è a gestione di e malatie di a patata in terra.
Robert Larkin, un patologu di e piante di ricerca USDA-ARS basatu in Maine, hà discuttu i diversi modi in cui i culturi ponu calà a pressione di e malatie è tuttu nantu à a salute di u terrenu in modu più largu in un episodiu recente di Patate in u podcast Tuber Talk di u Canada.
Q: Chì hè a correlazione trà a salute di u terrenu è e malatie?
Larkin: Ebbè, questu hè strettamente ligatu. Quandu avete una salute pessima di u terrenu, avete cundizioni cum'è un drenaggiu inadeguatu, una struttura pessima di u terrenu, poca attività microbiana, poca materia urganica - sò tutte cose chì ponu purtà à più malatie.
E pratiche chì aiutanu à migliurà a salute di u terrenu migliuranu, in generale, e malatie trascinate da u terrenu. Solu migliurà a salute di u terrenu ùn pò micca rimuovere e malatie trascinate da u terrenu, ma avete da avè menu prublemi di malatie trascinate in ogni terrenu chì hà un bon livellu di salute di u terrenu.
Q: Avete parlatu di e colture suppressive di e malatie chì travaglianu in parechji modi: per ùn esse una cultura ospitante di a malattia, abbassendu attivamente i livelli di patogeni, è aumentendu a salute di u terrenu per chì l'ambiente di crescita generale sia più resistente à e malatie. Pudete espansione?
Larkin: In generale, pensemu chì e rotazioni di i culturi sò una pausa da a vostra cultura principale è [cusì a lunghezza di rotazione face a differenza]. Più site fora di patate, u patogenu implicatu diminuirà in quantità perchè ùn ci hè micca una cultura ospitante dispunibile. Ma altri culturi anu a capacità di influenzà più direttamente e malatie trascinate da u terrenu è i patogeni di u terrenu.
Un meccanismu hè attraversu questu accumulu di pruprietà sanitarie di u terrenu - aumentendu a materia urganica, avendu un sistema radicale più estensivu chì porta à una microbiologia più larga di u terrenu - tutte queste cose ponu aiutà à stimulà l'attività microbiana. A diversità porta à una suppressione generale di i patogeni è di e malatie, è pò ancu aiutà à stimulà organismi più benefichi chì sò antagonisti à i patogeni.
U terzu meccanisimu hà da fà cù a cultura stessa chì impedisce direttamente i patogeni è riduce questi patogeni. In questu casu, i prudutti vegetali stessi producenu cumposti, chì quandu si rompenu, liberanu tossine volatili o cumposti chì ponu uccidere o inibisce a crescita di patogeni. Puderanu ancu riduce i nematodi è i semi di erbaccia è attraversu un prucessu chì hè simile à aduprà un fumigatu chimicu.
Piante in u brassica a famiglia pruduce cumposti chjamati glucosinolati chì si scumpartenu per pruduce isotiocianati. [Isothiocyanates] sò un pruduttu chimicu simili cum'è sò prudutti cù cumposti cum'è metam sodium, chì hè un fumigante chimicu, ma questu hè una pruduzzione biologica di questu. Tagliendu è incorporendu u materiale vegetale, rilascia questi gasi è uttene un effettu biofumigante chì riduce a populazione di questi patogeni.
Inoltre, assai di sti culturi di suppressione di e malatie alteranu ancu e cumunità microbiche di u terrenu in modi chì ponu esse o no listessi o diversi da queste proprietà di biofumigazione. [I culturi], in cumposti chì producenu, cambianu a cumpusizione microbica di u terrenu à un certu gradu, è quelli ponu ancu esse direttamente inibitori di cumposti patogeni è riduzzione di malatie trascinate da u terrenu.
Q: È vedite aumentu di materia organica di u terrenu cù foraggi è colture d'erba?
Larkin: I culturi chì producenu una grande quantità di biomasa aiutanu à aumentà a materia urganica ancu in u terrenu, quandu hè turnata in terra. Quelli [culturi] chì anu più sistemi fibrosi è estensivi di e radici cum'è alcune di e erbe, pruduceranu ancu più biomasse sottu terra è aumenteranu i rizobatteri. [Rhizobacteria] sò batteri chì sò assai assuciati à e radiche di e piante, è assai di questi sò prutettori di e piante [è]. . . pò aiutà à riduce questi patogeni in a terra.
Q: Chì ci hè di canola?
Larkin: A canola hè stata allevata per ùn pruduce tantu di questi cumposti glucosinolati - almenu in a semente, a produce sempre in altre parti di a pianta - ma à un gradu inferiore à qualchì altra brassica alta in glucosinolati cum'è a senape. Cusì [canola] pò ancu avè un pocu di st'effettu biofumigante ma micca à u gradu chì a mustarda face.
Tuttavia, [canola] pare avè più un rolu in questa alterazione di e cumunità microbiche di u terrenu. Avemu vistu in particulare in l'effettu contr'à Rhizoctonia solani, chì provoca un cancheru di staminali è un scurfiu neru nantu à e patate. Avemu vistu, in certi casi, più efficacità cù u canola contr'à quellu patogenu di quelli di l'altri prudutti. Sembra esse più ligatu à stu cambiamentu in e cumunità microbiche di u terrenu cà ùn hà da fà cù l'effettu di fumigazione.
Q: Avete parlatu di cumu a senape ùn deve micca esse trattata cum'è un'altra cultura di copertura, hà bisognu di gestione, pudete espansione?
Larkin: Per queste senape biofumiganti, per uttene u massimu, avete bisognu di trattalli assai attentamente è cù pratiche di gestione specifiche. Hanu bisognu di fertilizazione perchè avete bisognu di aghjunghje azotu. Anu ancu, in parechji casi, bisognu di zolfu aghjuntu. U zolfu hè unu di i cumposti chì participanu à a produzzione di biofumiganti. In generale, vulete un rapportu 6: 1 di azotu à zolfu. Qualunque sia u vostru azottu, vulete una quantità currispundente di zolfu in quellu rapportu 6: 1.
Inoltre, per questi biofumiganti per esse più attivi, anu bisognu à esse incorporati mentre sò sempre verdi in piena fioritura. Per l'effettu massimu anu bisognu à esse arati in questu stadiu di piena fioritura. U terrenu deve esse umidu quandu u fate ancu. È funziona assai megliu se falciate o tagliate a cultura inizialmente è poi seguitate subitu cù l'incorporazione per uttene u più benefiziu di queste senape.
"In più, per chì sti biofumiganti sianu i più attivi, anu bisognu à esse incorporati mentre sò sempre verdi in piena fioritura".
Vi raccomandemu ancu di seguità quelle [senape] cun una cultura di copertura di autunno perchè, generalmente almenu in e nostre condizioni [in Maine], a cultura di Brassica hè cultivata in estate. Versu a fine di l'estate, dopu avè incorporatu a vostra senape, avete sempre assai staggione induve u campu serà in falza. Cusì avete da vulè mette in una coltura di cuperta di vaghjime, qualcosa cum'è a segala invernale. O assai di i nostri vignaghjoli anu piantatu u ravanellu di u travagliu per i so effetti benifichi nantu à a salute di u terrenu finu à a riduzzione di compattazione. U ravanellu à u labellu riceve una bella quantità di biomasse, ma aiuterà principalmente cù l'aerazione crescente è riduce a compattazione in i terreni.
Q: Custruisce a materia organica di u terrenu hè un prucessu à longu andà. Quantu duvete impegnavvi à pruvà queste pratiche prima di cambià per pruvà un'altra pratica?
Larkin: Un saccu di questi [pratichi], ùn hè micca cum'è aghjunghje un fumigante chimicu induve si vede subitu una riduzione drammatica in u primu annu. Duvete vede una riduzione, una riduzione significativa, ma ùn anderete micca à eliminà u vostru prublema in unu o dui anni. È alcuni di sti altri prucessi di custruisce a salute di u terrenu ponu piglià parechji anni di custruisce materia urganica, chì ùn accadrà micca in unu o dui anni.
Avemu prughjettatu i nostri prucessi per chì guardemu à queste [pratiche] à longu andà. Avete un studiu di sistema di culturi à longu andà chì hè statu messu in opera dapoi 15 anni avà, induve pudemu fighjà ciò chì sò queste cunsequenze à più longu andà. Alcuni di sti picculi cambiamenti incrementali chì forse ùn sembreranu micca avè un grande effettu in questi primi anni, ma dopu à cinque o sei anni, ponu avè un effettu più drammaticu.
"L'altra cosa chì ricumandemu hè chì ùn pudete micca veramente fidàvvi di fà una cosa è d'aspittà chì si occupi di qualsiasi prublema o prublema chì vi preoccupa".
L'altra cosa chì vi raccomandemu hè chì ùn pudete micca fidà si veramente di fà una cosa è d'aspittà chì si occupi di qualsiasi prublema o prublema chì ti preoccupa. Vulete incorpore più approcci chì tutti si basanu nantu à l'altru è, è hè cusì chì assai di questi travaglianu. Aduprendu una cultura di rotazione suppressiva di e malatie, copre a cultura, incorpora letame verde induve si pò, se ci sò altri posti induve si pò aghjunghje emendamenti organichi, tutte ste cose sò pezzi à u sistema tutale.
Stà à sente a episodiu cumpletu è access access notes fighjendu Tuber Talk on Apple Podcasts, nirvana, Google podcasts, o in ligna duv'ellu stà à sente i podcast.
Raccomandazioni principali per una rotazione ideale di patate
- Avè una rotazione di almenu trè anni di lunghezza, aduprendu cunservazione / travagliu di travagliu reduttu induve hè pussibule.
- Usu di una cultura suppressiva di malatie cum'è senape o sudangrass prima di l'annu di patate. Idealmente, sta cultura seria incorporata cum'è letame verde è poi seguitata cù una cultura di copertura (vale à dì. Segale autunnale).
- Un'altra cultura cummerciale (vale à dì. Orzu, soia, canola) pò seguità a cultura di a patata in rotazione.
- Hè cunsigliatu l'addizione di compost o d'altre modifiche organiche, induve dispunibili, per migliurà a materia organica di u terrenu è u putenziale di rendimentu.